avaria

română

Etimologie

Din franceză avarier.

Pronunție

• AFI: /a.va.riˈa/

Verb

Conjugarea verbului (se) avaria
Infinitiv	a (se) avaria
Indicativ prezent pers. 1 sg.	(mă) avariez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să (se) avarieze
Participiu	avariat
Conjugare	I

1. (v.tranz. și refl.) a face să sufere sau a suferi o avarie; a (se) strica, a (se) deteriora.

Cuvinte derivate

• avariat
• avariere

Traduceri

Traduceri

daneză: havarere (dansk)

Referințe

• DEX '98 via DEX online