baston

română

Etimologie

Din italiană bastone.

Pronunție

• AFI: /bas'ton/

Substantiv

Declinarea substantivului baston
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	baston	bastoane
Articulat	bastonul	bastoanele
Genitiv-Dativ	bastonului	bastoanelor
Vocativ	bastonule	bastoanelor

1. bucată de lemn lungă (cam de un metru) și subțire, de obicei curbată la un capăt, care se poate ține în mână și are diverse utilizări.
2. lovitură dată cu această bucată de lemn.

Cuvinte derivate

• bastonaș

Cuvinte compuse

• baston de mareșal

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• bostan

Referințe

• DEX '98 via DEX online