benign

română

Etimologie

Din latină benignus, franceză bénin, bénigne.

Pronunție

• AFI: /beˈnign/

Adjectiv

Declinarea adjectivului benign
	Singular	Plural
Masculin	benign	benigni
Feminin	benignă	benigne
Neutru	benign	benigne

1. (despre boli) lipsit de gravitate; ușor.
2. blând.
3. indulgent.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online