bocanc

română

Etimologie

Din maghiară bakancs (Cihac, II, 483; Gáldi, Dict., 109). Se spune mai ales despre încălțămintea folosită în armată, fapt pentru care cuvântul este cunoscut în toate regiunile.

Pronunție

• AFI: /boˈkank/

Substantiv

Declinarea substantivului bocanc
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	bocanc	bocanci
Articulat	bocancul	bocancii
Genitiv-Dativ	bocancului	bocancilor
Vocativ	bocancule	bocancilor

1. gheată rezistentă, pentru militari, sportivi etc. făcută din piele și talpă groasă.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online