bocit
From Wiktionary, the free dictionary
Remove ads
română
Etimologie
Din a (se) boci.
Pronunție
- AFI: /boˈʧit/
Substantiv
| Declinarea substantivului bocit | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | bocit | bocite |
| Articulat | bocitul | bocitele |
| Genitiv-Dativ | bocitului | bocitelor |
| Vocativ | bocitule | bocitelor |
Traduceri
Traduceri
Anagrame
- cobit
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Wikiwand - on
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Remove ads