brabete

română

Etimologie

Probabil din bulgară vrabec.

Pronunție

• AFI: /bra'be.te/

Substantiv

Declinarea substantivului brabete
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	brabete	brabeți
Articulat	brabetul	brabeții
Genitiv-Dativ	brabetului	brabeților
Vocativ	brabetule	brabeților

1. (reg.) vrabie.

   Tot zbura un brabete deasupra casei.

Sinonime

• (reg) pasăre, vrabie, (în Banat și Transilvania) vrăbete

Traduceri

vrabie

Vedeți traduceri pentru vrabie.

Anagrame

• barbete