bria

română

Etimologie

Din franceză briller.

Pronunție

• AFI: /briˈa/

Verb

Conjugarea verbului bria
Infinitiv	a bria
Indicativ prezent pers. 1 sg.	briez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să brieze
Participiu	briat
Conjugare	I

1. (v.intranz.) (franțuzism) a se face remarcat prin calități excepționale (mai ales inteligență); a străluci, a se deosebi.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• bari

Referințe

• DEX '98 via DEX online