buft

română

Etimologie

Etimologie necunoscută.

Pronunție

• AFI: /buft/

Substantiv

Declinarea substantivului buft
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	buft	bufturi
Articulat	buftul	bufturile
Genitiv-Dativ	buftului	bufturilor
Vocativ	buftule	bufturilor

1. (reg.) pântece, burtă (de animal sau de om).

Cuvinte derivate

• buftea

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online