catastif

română

Variante

• catastih

Etimologie

Din neogreacă καταστιχον (katástihon).

Pronunție

• AFI: /ka.tasˈtif/

Substantiv

Declinarea substantivului catastif
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	catastif	catastife
Articulat	catastiful	catastifele
Genitiv-Dativ	catastifului	catastifelor
Vocativ	catastifule	catastifelor

1. (înv. și fam.) registru, condică.

Expresii

• A avea (pe cineva sau ceva însemnat sau scris) la catastif sau a trece (pe cineva sau ceva) la catastif = a avea sau a ține evidența faptelor cuiva (spre a se răzbuna pe el)

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• fâstâcit

Referințe

• DEX '98 via DEX online