ceainic

română

Etimologie

Din rusă чайник (čajnik).

Pronunție

• AFI: /ˈʧe̯aj.nik/

Substantiv

Declinarea substantivului ceainic
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	ceainic	ceainice
Articulat	ceainicul	ceainicele
Genitiv-Dativ	ceainicului	ceainicelor
Vocativ	ceainicule	ceainicelor

1. vas special în care se fierbe apa pentru ceai sau în care se opărește ceaiul.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• cainice

Referințe

• DEX '98 via DEX online