cerut
From Wiktionary, the free dictionary
Remove ads
română
Etimologie
Din verbul a cere.
Pronunție
- AFI: /ʧeˈrut/
Substantiv
| Declinarea substantivului cerut | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | cerut | cerute |
| Articulat | cerutul | cerutele |
| Genitiv-Dativ | cerutului | cerutelor |
| Vocativ | cerutule | cerutelor |
- faptul de a cere; cerșit, cerșetorie.
Traduceri
Traduceri
Etimologie
Din cere.
Verb
- forma de participiu trecut pentru cere.
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Remove ads
Wikiwand - on
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Remove ads