chitui

română

Etimologie

Din chit + sufixul -ui.

Pronunție

• AFI: /ki.tu'i/

Verb

Conjugarea verbului chitui
Infinitiv	a chitui
Indicativ prezent pers. 1 sg.	chituiesc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să chituiască
Participiu	chituit
Conjugare	IV

1. (v.tranz.) a lipi, a fixa, a astupa, a netezi ceva cu chit.

Cuvinte derivate

• chituire
• chituit

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• chiuit

Referințe

• DEX '98 via DEX online