cinic
From Wiktionary, the free dictionary
Remove ads
română
Etimologie
Din franceză cynique < latină cynicus.
Pronunție
- AFI: /'ʧi.nik/
Adjectiv
| Declinarea adjectivului cinic | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | cinic | cinici |
| Feminin | cinică | cinice |
| Neutru | cinic | cinice |
- (despre oameni; adesea substantivat) care dă pe față, cu sânge rece, fapte sau gânduri condamnabile, care calcă, fără sfială, regulile moralei, de conviețuire socială și de bună-cuviință; (despre manifestări ale oamenilor) care trădează, exprimă asemenea atitudini.
Cuvinte compuse
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Remove ads
Wikiwand - on
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Remove ads