ciot

română

Etimologie

Cuvânt autohton. Confer italiană ciotto.

Pronunție

• AFI: /ʧot/

Substantiv

Declinarea substantivului ciot
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	ciot	cioturi
Articulat	ciotul	cioturile
Genitiv-Dativ	ciotului	cioturilor
Vocativ	'	'

1. parte rămasă dintr-un copac după ce restul a fost tăiat sau rupt.
   1. parte mică rămasă dintr-un obiect (de formă lungă).
   2. nod proeminent într-un trunchi, într-o ramură, într-o scândură etc.
2. parte rămasă dintr-un picior, dintr-un braț sau (la animale) din coadă, după ce restul a fost tăiat, rupt.

Sinonime

• parte dintr-un copac: buturugă
• parte dintr-un organ: mont, nod

Cuvinte derivate

• ciotcă

Expresii

• Un ciot de creion = un creion folosit foarte mult

Traduceri

Traduceri

bosniacă: panj (bosanski) m. engleză: stub (English), knob (English) finlandeză: kanto (suomi) franceză: souche (français), moignon (français) germană: Stumpf (Deutsch) m. neerlandeză: stompje (Nederlands)

portugheză: toco (português) m. rusă: пень (p'en') m (русский) sârbă: пањ (panj) m (српски / srpski) spaniolă: tocón (español), cepa (español) suedeză: stump (svenska)

Referințe

• DEX online