circumspect
From Wiktionary, the free dictionary
română
Etimologie
Din latină circumspectus, franceză circonspect.
Pronunție
- AFI: /ʧir.kum'spekt/
Adjectiv
| Declinarea adjectivului circumspect | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | circumspect | circumspecți |
| Feminin | circumspectă | circumspecte |
| Neutru | circumspect | circumspecte |
- (livr.) care vorbește și acționează cu prudență, cu rezervă; care trădează, exprimă prudență; precaut, prudent, rezervat.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Wikiwand - on
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.