ciuli
From Wiktionary, the free dictionary
Remove ads
română
Etimologie
Din sârbocroată čuljiti.
Pronunție
- AFI: /ʧju'li/
Verb
| Conjugarea verbului ciuli | |
| Infinitiv | a ciuli |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
ciulesc |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să ciulească |
| Participiu | ciulit |
| Conjugare | IV |
- (v.tranz.) (despre animale) a ridica urechile ținându-le drept în sus (pentru a-și încorda auzul).
- (v.tranz.) (fig.) (despre oameni) a-și încorda auzul pentru a desluși un zgomot, a asculta cu atenția încordată.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Remove ads
Wikiwand - on
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Remove ads