ciupit

română

Etimologie

Din a ciupi.

Pronunție

• AFI: /ʧuˈpit/

Substantiv

Declinarea substantivului ciupit
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	ciupit	ciupite
Articulat	ciupitul	ciupitele
Genitiv-Dativ	ciupitului	ciupitelor
Vocativ	ciupitule	ciupitelor

1. acțiunea de a ciupi.

Traduceri

Traduceri

Etimologie

Din a ciupi.

Pronunție

• AFI: /ʧju'pit/

Adjectiv

Declinarea adjectivului ciupit
	Singular	Plural
Masculin	ciupit	ciupiți
Feminin	ciupită	ciupite
Neutru	ciupit	ciupite

1. care are ciupituri; pișcat.

Expresii

• (despre oameni) Ciupit de vărsat sau cu obrazul ciupit = cu urme vizibile de variolă pe obraz

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• cupiți
• picuit

Referințe

• DEX '98 via DEX online