condimenta

română

Etimologie

Din condiment.

Pronunție

• AFI: /kon.di.menˈta/

Verb

Conjugarea verbului condimenta
Infinitiv	a condimenta
Indicativ prezent pers. 1 sg.	condimentez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să condimenteze
Participiu	condimentat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) a da gust mâncării prin adăugare de condimente, a pune condimente în mâncare.

Cuvinte derivate

• condimentare
• condimentat

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online