confunda

română

Etimologie

Din franceză confondre < latină confundere.

Pronunție

• AFI: /kon.fun'da/

Verb

Conjugarea verbului confunda
Infinitiv	a confunda
Indicativ prezent pers. 1 sg.	confund
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să confunde
Participiu	confundat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) a lua o persoană drept alta sau un lucru drept altul; a asemăna, a asemui.
2. (v.refl.) a forma un singur tot; a se contopi.

Cuvinte derivate

• confundare

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online