convoca

română

Etimologie

Din franceză convoquer < latină convocare.

Pronunție

• AFI: /kon.voˈka/

Verb

Conjugarea verbului convoca
Infinitiv	a convoca
Indicativ prezent pers. 1 sg.	convoc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să convoace
Participiu	convocat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) a chema, a face să vină într-un anumit loc o persoană, un grup de persoane sau un corp constituit, cu un anumit scop (oficial).

Cuvinte derivate

• convocare
• convocator
• reconvoca

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• concavo

Referințe

• DEX '98 via DEX online