corelativ

română

Etimologie

Din franceză corrélatif.

Pronunție

• AFI: /ko.re.la'tiv/

Adjectiv

Declinarea adjectivului corelativ
	Singular	Plural
Masculin	corelativ	corelativi
Feminin	corelativă	corelative
Neutru	corelativ	corelative

1. care este în relație reciprocă cu ceva, care indică un raport reciproc.
2. care corelează; în corelație.

Cuvinte compuse

• noțiuni corelative
• conjuncții corelative

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• activelor

Referințe

• DEX '98 via DEX online