cuiba

română

Etimologie

Din cuib.

Pronunție

• AFI: /kuj'ba/

Verb

Conjugarea verbului cuiba
Infinitiv	a cuiba
Indicativ prezent pers. 1 sg.	cuibez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să cuibeze
Participiu	cuibat
Conjugare	I

1. (v.intranz.) a-și avea, a-și așeza cuibul.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• buiac

Referințe

• DEX '98 via DEX online