cuta

română

Etimologie

Din cută.

Pronunție

• AFI: /ku'ta/

Verb

Conjugarea verbului cuta
Infinitiv	a cuta
Indicativ prezent pers. 1 sg.	cutez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să cuteze
Participiu	cutat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) a încreți, a îndoi (adânc) un material textil, a-i face falduri, cute, crețuri; a plia, a drapa.
2. (v.refl.) (despre scoarța pământului) a suferi o cutare.
3. (v.refl.) (despre piele, mai ales despre cea de pe obraz) a se zbârci; a se rida; (p.ext.) (despre oameni) a îmbătrâni.

Cuvinte derivate

• cutare
• cutat

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• acut
• caut

Referințe

• DEX '98 via DEX online