debitoare

română

Etimologie

Din debitor.

Pronunție

• AFI: /de.bi'to̯a.re/

Substantiv

Declinarea substantivului debitoare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	debitoare	debitoare
Articulat	debitoarea	debitoarele
Genitiv-Dativ	debitoarei	debitoarelor
Vocativ	debitoareo	debitoarelor

1. persoană fizică sau juridică care datorează creditorului mărfuri sau sume de bani; datornică.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• debitareo
• debreiato

Referințe

• DEX '98 via DEX online