decor

română

Etimologie

Din franceză décor.

Pronunție

• AFI: /de'kor/

Substantiv

Declinarea substantivului decor
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	decor	decoruri
Articulat	decorul	decorurile
Genitiv-Dativ	decorului	decorurilor
Vocativ	decorule	decorurilor

1. ansamblu de obiecte care servesc la crearea cadrului în care se desfășoară un spectacol de teatru, balet, film.
2. (fig.) cadru, ambianță în care se petrece o acțiune; peisaj, tablou.
3. ceea ce servește pentru a decora ceva; ornament, podoabă; ornamentația interioară sau exterioară a unei clădiri, a unei săli, a unui obiect etc.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• credo

Referințe

• DEX '98 via DEX online