deroca

română

Etimologie

Din franceză dérocher.

Pronunție

• AFI: /de.ro'ka/

Verb

Conjugarea verbului deroca
Infinitiv	a deroca
Indicativ prezent pers. 1 sg.	derochez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să derocheze
Participiu	derocat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) a curăța albia unui râu de mâl, de nisip etc.

Cuvinte derivate

• derocare
• derocat

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• coarde
• codare
• cordea
• docare
• acorde
• decora

Referințe

• DEX '98 via DEX online