descoperit

română

Etimologie

Din a descoperi.

Pronunție

• AFI: /des.ko.pe'rit/

Adjectiv

Declinarea adjectivului descoperit
	Singular	Plural
Masculin	descoperit	descoperiți
Feminin	descoperită	descoperite
Neutru	descoperit	descoperite

1. dezvelit, neacoperit; expus vederii.
2. (despre cap, p.ext. despre oameni) fără pălărie, căciulă etc., cu capul gol.
3. (despre plafoane) parțial neacoperit (pentru aerisire și răcoare).
4. (fig.) fără apărare.

   Aripa descoperită a armatei.

5. fără acoperire legală; (p.ext.) (fam.) cu lipsuri financiare, fără bani.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online