dirija

română

Etimologie

Din franceză diriger.

Pronunție

• AFI: /di.ri'ʒa/

Verb

Conjugarea verbului dirija
Infinitiv	a dirija
Indicativ prezent pers. 1 sg.	dirijez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să dirijeze
Participiu	dirijat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) a conduce, a îndruma o instituție, o organizație, o activitate etc.
2. (v.tranz.) (spec.) a conduce o orchestră, un cor (în calitate de dirijor).

Cuvinte derivate

• dirijare
• dirijat
• dirijor
• teledirija

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• dârjii

Referințe

• DEX '98 via DEX online