disten

română

Etimologie

Din franceză disthène.

Pronunție

• AFI: /dis'ten/

Substantiv

Declinarea substantivului disten
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	disten	invariabil
Articulat	distenul	invariabil
Genitiv-Dativ	distenului	invariabil
Vocativ	distenule	invariabil

1. silicat natural de aluminiu, de culoare albăstruie sau gălbuie și cu luciu sidefiu.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• destin

Referințe

• DEX '98 via DEX online