doime

română

Etimologie

Din doi + sufixul -ime.

Pronunție

• AFI: /doˈi.me/

Substantiv

Declinarea substantivului doime
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	doime	doimi
Articulat	doimea	doimile
Genitiv-Dativ	doimii	doimilor
Vocativ	doime	doimilor

1. jumătate dintr-un întreg (împărțit în părți egale).
2. (spec.) (muz.) jumătate dintr-o notă întreagă.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• domei

Referințe

• DEX '98 via DEX online