erbivor
From Wiktionary, the free dictionary
Remove ads
română
Etimologie
Din franceză herbivore < compus din herbe + -vore.
Pronunție
- AFI: /er.bi'vor/
Adjectiv
| Declinarea adjectivului erbivor | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | erbivor | erbivori |
| Feminin | erbivoră | erbivore |
| Neutru | erbivor | erbivore |
Sinonime
- (rar) plantivor
Antonime
Vezi și
Traduceri
care se nutrește cu ierburi
|
|
Substantiv
| Declinarea substantivului erbivor | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | erbivor | erbivore |
| Articulat | erbivorul | erbivorele |
| Genitiv-Dativ | erbivorului | erbivorelor |
| Vocativ | erbivorule | erbivorelor |
- (zool.) (la pl.) ordin de mamifere care se hrănesc numai cu plante; (și la sg.) animal din acest ordin.
- (argou) (s.m.) vegetarian.
Cuvinte derivate
- erbivoră
Vezi și
Traduceri
ordin de mamifere
|
|
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Remove ads
Wikiwand - on
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Remove ads