etimon
From Wiktionary, the free dictionary
Remove ads
română
Etimologie
Din franceză étymon.
Pronunție
- AFI: /e.ti'mon/
Substantiv
| Declinarea substantivului etimon | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | etimon | etimoane |
| Articulat | etimonul | etimoanele |
| Genitiv-Dativ | etimonului | etimoanelor |
| Vocativ | etimonule | etimoanelor |
- cuvânt (de obicei dintr-o limbă străină) din care provine un anumit cuvânt al unei limbi; etimologie.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Remove ads
Wikiwand - on
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Remove ads