exila

română

Etimologie

Din franceză exiler.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Verb

Conjugarea verbului exila
Infinitiv	a exila
Indicativ prezent pers. 1 sg.	exilez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să exileze
Participiu	exilat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) a condamna la exil, a pedepsi cu trimiterea în exil; a surghiuni.
2. (v.refl.) a se retrage, a se izola, a pleca de bunăvoie (din localitatea de baștină sau din țară).

Cuvinte derivate

• exilare
• exilat

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• axile
• exali

Referințe

• DEX '98 via DEX online