fiere

română

Etimologie

Din latină * fele (= fel).

Pronunție

• AFI: /ˈfje.re/

Substantiv

Declinarea substantivului fiere
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	fiere	invariabil
Articulat	fierea	invariabil
Genitiv-Dativ	fierii	invariabil
Vocativ	fiere	invariabil

1. lichid amar, de culoare galbenă-verzuie, secretat de ficat; bilă.
2. (fig.) amărăciune, supărare, necaz.
3. (și în sintagma bășica fierii) vezicula biliară.

Cuvinte compuse

• bășica fierii
• fierea-pamântului
• fiere-de-urs

Expresii

• A vărsa fiere, = se zice despre o persoană plină de necaz, de ciudă, de mânie (care se manifestă cu violență)
• A-i crăpa (sau plesni) cuiva fierea (de necaz) = a fi necăjit, mânios, invidios etc. la culme

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online