flexiune

română

Etimologie

Din franceză flexion

Pronunție

• AFI: /flek.siˈu.ne/

Substantiv

Declinarea substantivului flexiune
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	flexiune	flexiuni
Articulat	flexiunea	flexiunile
Genitiv-Dativ	flexiunii	flexiunilor
Vocativ	flexiuneo	flexiunilor

1. Totalitatea schimbărilor pe care le suferă forma unui cuvânt pentru a exprima diferite raporturi gramaticale
2. mișcare de îndoire a unui segment al corpului pe un alt segment situat deasupra sa

Sinonime

• încovoiere, îndoire; mlădiere (2)

Antonime

• inflexiune

Cuvinte derivate

• flexionar

Cuvinte compuse

• mișcări de flexiune (în gimnastică)

Paronime

• flex, flexibil, flexibilitate

Locuțiuni

• flexiune nominală (1) = declinare, declinație, (înv.) plecare

Traduceri

Traduceri

engleză: flexion (English)

franceză: flexion (français)