focar
From Wiktionary, the free dictionary
Remove ads
română
Etimologie
Pronunție
- AFI: /fo'kar/
Substantiv
| Declinarea substantivului focar | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | focar | focare |
| Articulat | focarul | focarele |
| Genitiv-Dativ | focarului | focarelor |
| Vocativ | focarule | focarelor |
- punct în care se întâlnesc razele convergente reflectate sau refractate de un sistem optic (lentilă, oglindă, etc.) pe care au căzut raze paralele.
- (geom.) fiecare dintre cele două puncte din planul unei curbe ale căror distanțe până la punctele curbei dau o sumă, o diferență sau un produs constant.
- fiecare dintre cele două puncte ale căror distanțe până la punctele unei suprafețe dau o sumă, o diferență sau un produs constant.
- parte a cuptoarelor, a căldărilor de abur sau a instalațiilor de încălzit în care se produce arderea combustibilului.
- (fig.) izvor, sediu principal, punct de concentrare și de răspândire (a unor acțiuni, idei, sentimente etc.).
- (înv. și pop.) fochist.
Cuvinte compuse
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Remove ads
Wikiwand - on
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Remove ads