fortifica

română

Etimologie

Din latină fortificare, franceză fortifier.

Pronunție

• AFI: /for.ti.fiˈka/

Verb

Conjugarea verbului fortifica
Infinitiv	a fortifica
Indicativ prezent pers. 1 sg.	fortific
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să fortifice
Participiu	fortificat
Conjugare	I

1. (v.tranz. și refl.) a face ca organismul să fie mai puternic, mai rezistent; a (se) întări, a (se) oțeli.
2. (v.tranz.) a întări un loc prin lucrări de fortificație.

Cuvinte derivate

• fortificare
• fortificat

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online