frunzar

română

Etimologie

Din frunză + sufixul -ar.

Pronunție

• AFI: /frun'zar/

Substantiv

Declinarea substantivului frunzar
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	frunzar	frunzare
Articulat	frunzarul	frunzarele
Genitiv-Dativ	frunzarului	frunzarelor
Vocativ	frunzarule	frunzarelor

1. desiș format din crengile pline de frunze ale unui copac sau ale unor tufe.
2. umbrar făcut din crengi bogate.
3. frunze uscate, servind ca așternut sau nutreț pentru vite.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online