fumui

română

Etimologie

Din fum + sufixul -ui.

Pronunție

• AFI: /fu.mu'i/

Verb

Conjugarea verbului fumui
Infinitiv	a fumui
Indicativ prezent pers. 1 sg.	'
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să fumuiască
Participiu	fumuit
Conjugare	IV

1. (v.intranz. impers.) (rar) a se înfățișa cu un aspect tulbure, ca de fum.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online