garnisi

română

Etimologie

Din franceză garnir.

Pronunție

• AFI: /gar.ni'si/

Verb

Conjugarea verbului garnisi
Infinitiv	a garnisi
Indicativ prezent pers. 1 sg.	garnisesc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să garnisească
Participiu	garnisit
Conjugare	IV

1. (v.tranz.) (fam.) a completa un lucru cu accesorii sau podoabe; a împodobi, a orna.

   A garnisi o rochie.

Sinonime

• împodobi, orna, ornamenta

Cuvinte derivate

• garniseală
• garnisire
• garnisit
• garnitură

Traduceri

a orna

catalană: guarnir (català) engleză: garnish (English) esperanto: garni (Esperanto) finlandeză: koristella (suomi) franceză: garnir (français) germană: besetzen (Deutsch), garnieren (Deutsch)

islandeză: skreyta (íslenska) neerlandeză: garneren (Nederlands) portugheză: guarnecer (português) spaniolă: guarnecer (español) suedeză: pryda (svenska), garnera (svenska) turcă: süslemek (Türkçe)

Referințe

• DEX online