grad
From Wiktionary, the free dictionary
Remove ads
română
Etimologie
Din franceză grade < latină gradus, germană Grad.
Pronunție
- AFI: /grad/
Substantiv
| Declinarea substantivului grad | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | grad | grade |
| Articulat | gradul | gradele |
| Genitiv-Dativ | gradului | gradelor |
| Vocativ | gradule | gradelor |
- nume dat mai multor unități de măsură pentru diverse mărimi (variabile), în cadrul unor sisteme sau scări de reper.
- Grad centezimal.
- Grad de latitudine.
- (mat.) exponentul sau suma exponenților mărimii literale a unui monom; cel mai mare dintre exponenții monoamelor care alcătuiesc un polinom.
- fiecare dintre diviziunile în care se împarte un sistem sau o scară de reper, de măsură.
- valoare a unei mărimi, considerată în raport cu o valoare de referință.
- etalon sau criteriu de apreciere a felului cum se realizează un proces tehnic, o însușire a unui material etc.
- (urmat de determinări) treaptă, nivel, stadiu (într-un proces, într-o situație etc. dată).
- fiecare dintre treptele sistemului de organizare a unor instituții; fiecare dintre treptele ierarhiei unor funcții; (p.ext.) loc pe care îl ocupă cineva în ierarhia unor funcții; persoană care ocupă o anumită funcție în această ierarhie.
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Locuțiuni
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Remove ads
Wikiwand - on
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Remove ads