granic

română

Etimologie

Din germană Kranich.

Pronunție

• AFI: /'gra.nik/

Substantiv

Declinarea substantivului granic
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	granic	granice
Articulat	granicul	granicele
Genitiv-Dativ	granicului	granicelor
Vocativ	granicule	granicelor

1. bigă specială folosită pe șlepuri.
2. troliu folosit în operațiile de foraj.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online