inerva

română

Etimologie

Din franceză innerver.

Pronunție

• AFI: /i.ner'va/

Verb

Conjugarea verbului inerva
Infinitiv	a inerva
Indicativ prezent pers. 1 sg.	-
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să inerveze
Participiu	inervat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) (despre nervi) a produce o stare de excitare a unui organ sau a unui țesut.

Cuvinte derivate

• inervare
• inervat
• inervație

Cuvinte apropiate

• nerv

Paronime

• enerva

Traduceri

a asigura cu o rețea de nervi

engleză: innervate (English) franceză: innerver (français) greacă: εννευρώνω (Ελληνικά) (ennefróno) italiană: innervare (italiano)

maghiară: beidegez (magyar) suedeză: innervera (svenska) turcă: sinirle donat (Türkçe)

Referințe

• DEX online