ingera

română

Etimologie

Din franceză ingérer < latină ingerere.

Pronunție

• AFI: /in.ʤe'ra/

Verb

Conjugarea verbului ingera
Infinitiv	a ingera
Indicativ prezent pers. 1 sg.	ingerez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să ingereze
Participiu	ingerat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) (rar) a înghiți alimente.

Cuvinte derivate

• ingerare

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online