intermediu

română

Etimologie

Din italiană intermedio, franceză intermède.

Pronunție

• AFI: /in.terˈme.dju/

Substantiv

Declinarea substantivului intermediu
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	intermediu	intermedii
Articulat	intermediul	intermediile
Genitiv-Dativ	intermediului	intermediilor
Vocativ	intermediule	intermediilor

1. ceea ce se află la mijloc, între alte elemente.
2. mică lucrare dramatică (de obicei comică), muzicală ori coregrafică, executată ca moment de divertisment în antracte.

Cuvinte derivate

• intermedia

Locuțiuni

• (loc.prep.) Prin intermediul (cuiva sau a ceva) = prin mijlocirea, prin înlesnirea, cu ajutorul (cuiva sau a ceva).

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• nedumeriți

Referințe

• DEX '98 via DEX online