interpus
From Wiktionary, the free dictionary
Remove ads
română
Etimologie
Din a (se) interpune.
Pronunție
- AFI: /in.ter'pus/
Substantiv
| Declinarea substantivului interpus | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | interpus | interpuși |
| Articulat | interpusul | interpușii |
| Genitiv-Dativ | interpusului | interpușilor |
| Vocativ | interpusule | interpușilor |
- (rar) persoană care intervine, ca mijlocitor, între alte două persoane (spre a le face să ajungă la o înțelegere, spre a le ușura o tranzacție etc.); mijlocitor.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Remove ads
Wikiwand - on
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Remove ads