librar

română

Etimologie

Din franceză libraire < latină librarius.

Pronunție

• AFI: /li'brar/

Substantiv

Declinarea substantivului librar
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	librar	librari
Articulat	librarul	librarii
Genitiv-Dativ	librarului	librarilor
Vocativ	librarule	librarilor

1. proprietar al unei librării; negustor de cărți; (p.ext.) vânzător într-o librărie.
2. (înv.) editor.

Cuvinte derivate

• librărie

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online