miruit

română

Etimologie

Din a mirui.

Pronunție

• AFI: /mi.ru'it/

Substantiv

Declinarea substantivului miruit
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	miruit	miruite
Articulat	miruitul	miruitele
Genitiv-Dativ	miruitului	miruitelor
Vocativ	miruitule	miruitelor

1. faptul de a mirui; miruială.

Traduceri

Traduceri

Etimologie

Din a mirui.

Pronunție

• AFI: /mi.ru'it/

Adjectiv

Declinarea adjectivului miruit
	Singular	Plural
Masculin	miruit	miruiți
Feminin	miruită	miruite
Neutru	miruit	miruite

1. care a fost uns cu mir.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• muriți
• rițuim

Referințe

• DEX '98 via DEX online