mustui

română

Etimologie

Din must + sufixul -ui.

Pronunție

• AFI: /mus.tu'i/

Verb

Conjugarea verbului mustui
Infinitiv	a mustui
Indicativ prezent pers. 1 sg.	mustuiesc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să mustuiască
Participiu	mustuit
Conjugare	IV

1. (v.tranz.) a zdrobi și a presa strugurii pentru a obține mustul.
2. (v.refl.) (despre fructe) a fermenta.

Cuvinte derivate

• mustuială
• mustuire
• mustuitor
• mustuitură

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• sumuți

Referințe

• DEX '98 via DEX online