noime

română

Etimologie

Din nouă + sufixul -ime.

Pronunție

• AFI: /noˈi.me/

Substantiv

Declinarea substantivului noime
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	noime	noimi
Articulat	noimea	noimile
Genitiv-Dativ	noimii	noimilor
Vocativ	noime	noimilor

1. a noua parte dintr-un întreg împărțit în părți egale.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• mione
• omeni

Referințe

• DEX '98 via DEX online